Camăr

Comuna Camăr este situată în partea nord-vestică a ţării, pe Colinele Toglaciului, aparţinând Platformei Sălăjene marginale, desfăşurându-se în vestul judeţului şi cuprinse între Barcău şi Crasna. Teritoriul administrativ al comunei Camăr se prezintă ca o zonă de dealuri fragmentată de văi.


Comuna Camăr este formată din 2 localităţi: Camăr - reşedinţă de comună şi satul Pădureni.


Comuna Camăr este situată la limita nord - vestică a judeţului Sălaj, având ca vecini după cum urmează: la nord, judeţul Satu Mare şi comuna Bobota; la est, comuna Carastelec; la sud, comuna Ip; la vest, judeţul Bihor şi comuna Balc. Din punct de vedere economic, comuna Camăr se situează în categoria localităţilor cu funcţiune preponderent agricolă, prezentând condiţii pentru o dezvoltare agricolă şi industrială de prelucrare a produselor agricole locale.
Localitatea Camăr este de tip adunat, organizat pe uliţe radiale, cu grădina în spatele curţii. În zona centrală, situată în partea depresionară a teritoriului, se conturează un nucleu format din biserică şi o serie de alte construcţii, de formă alungită, care ocupă aproape compact o insulă îngustă între două străzi paralele, posibil rezultată în urma ocupării unui spaţiu central mai larg de tip „piaţă". Parcelele în această zonă au forme dreptunghiulare puţin adânci, cu fronturi bine închegate, continui pe unele porţiuni.


În zona centrală principalul element ordonator este constituit de Valea Camărului, a cărei albie însoţeşte practic strada pe o lungime de cca. 700 m, între partea carosabilă şi trotuarul estic.


În aval de centru, strada se desparte în două drumuri situate de o parte şi de alta a văii, la o distanţă de cca 100 m de albie.


Spre exteriorul vetrei, în general de-a lungul micilor văi, dar şi urcând spre coama dealurilor, se dezvoltă străzi radiale, legate între ele cu străzi paralele cu curbele de nivel, realizând o reţea între care ţesutul urban este tot mai rarefiat. Pe aceste străzi parcelele au forme dreptunghiulare alungite, cu latura îngustă la stradă. Aliniamentele nu mai sunt la fel de compacte, deşi se menţine amplasarea locuinţei în frontul străzii.


Localitatea Pădureni este un sat părăsit, fără locuitori.


Istoric


Reşedinţa de comună Camăr este atestată documentar la 19 iunie 1349 sub numele de Kemer, odată cu hotărnicirea moşiei Dersyk.


De-a lungul anilor, localitatea a mai fost consemnată: 1435 - Kemer,1477 - Kémer, 1546 - Kemyr, 1733, 1737 - Kameru, 1850 - Kemér, 1854 - Kémer, Camer.


Localitatea Pădureni a fost atestată pentru prima dată în 1956, până atunci aceasta constituind un cătun al localităţii Camăr. La data atestării, localitatea cuprindea cca. 7 gospodării.


Pe teritoriul comunei Camăr, singurul sit arheologic cunoscut se află în punctul "Csonkas", zona având aspectul unei culmi alungite, situate la SV de localitate. În toamna anului 1979, E. Lako de la muzeul din Zalău a descoperit cu ocazia unor cercetări de teren ceramică peistorică, majoritar atipică. Săpături arheologice nu au fost efectuate în acest punct. După aspect, ceramica descoperită în punctul "Csonkas" poate fi încadrată mai larg în perioada epocii bronzului. Descoperirea sugerează prezenţa unei staţiuni arheologice in epoca bronzului, al cărei caracter nu poate fi încă precizat în absenţa cercetărilor arheologice propriu - zise. Alături de alte staţiuni contemporane descoperite în nord - vestul Sălajului, situl de la "Csonkas" este important mai ales pentru precizarea dinamicii locuirii umane din epoca bronzului în această zonă.

Înapoi