Carastelec

Agricultura


Profilul dominant al agriculturii judetului este dat de productia mixta, vegetala si animala, fapt care reiese si din impartirea suprafetei agricole - in ponderi aproximativ egale - in teren arabil, respectiv pasuni si fanete. Principalele culturi vegetale care se regasesc in judetul Salaj, care ocupa cele mai mari suprafete arabile, sunt: porumb, grau, secara, ovaz, cartof, floarea soarelui, legume si altele.


Pentru cultura vitei de vie pentru vin conditiile naturale sunt mai favorabile in comparatie cu productia pentru struguri de masa. In ceea ce priveste cultura pomilor fructiferi, cele mai bune conditii le intrunesc prunii, urmati de meri, peri, ciresi si visini. Zonele care intrunesc conditiile naturale cele mai favorabile pentru pomi fructiferi sunt: Simleu Siulvaniei, Nusfalau, Valea Pomilor, Zalau.


Cresterea animalelor reprezinta o ramura importanta a agriculturii judetului datorita suprafetelor intinse de pasuni si fanete. Exista numeroase targuri lunare si bilunare, cum ar fi cele de la Zalau, Jibou, Crasna, Nusfalau, Ileanda, Sarmasag, Buciumi, Simleu Silvaniei, Cehu Silvaniei si expozitii-targ de animale la Zalau, Crasna, Somes Odorhei, Cehu Silvaniei in care sunt evidentiate cele mai valoroase exemplare. Obiectivul strategic fundamental in dezvoltarea zootehniei salajene il constituie trecerea la economia de piata si pregatirea adaptarii productiei animaliere la cerintele comunitatii europene.


Aşezare geografică


Comuna Carastelec este situată în partea de nord-vest a judeţului Sălaj, la 47 km distanţă de municipiul Zalău şi la 18 km distanţă de municipiul Şimleu Silvaniei, în zona colinară a platformei sălăjene în Colinele Toglaciului. Carastelec se învecinează cu comunele: Camăr în partea de Vest, Şimleu Silvaniei în partea de Sud, Bocşa în partea de Est, Măieriște în partea de Nord. Accesul în comuna se face pe DJ 110, DC-100, la 20 km distanţă de viitoarea autostradă.


Comuna este formată din următoarele localităţi: Carastelec - reşedintă de comună şi satul Dumuslău.


Satul Carastelec este atestat documentar în anul 1241 sub numele de "Kaloztelek", iar satul Dumuslău este amintit în documente încă din anul 1418 sub denumirea de "Domozlo". Fondul construit existent, cu gospodării îngrijite, specifice satelor cu populaţie majoritară maghiară, alături de tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate aici, fac din Carastelec un areal atractiv din punct de vedere turistic. Cultivarea viţei de vie a făcut posibilă remarcarea comunei şi a locuitorilor acesteia.


Economia locală


Economia comunei este susținută de sectorul agricol, sector în care arabilul deţine peste 50 % din suprafaţa totală a comunei. Cultivarea viţei de vie (cca. 100 ha) a făcut posibilă remarcarea comunei şi a locuitorilor acesteia pentru calitatea vinului produs aici. Pentru dezvoltarea şi rentabilizarea muncii în agricultură, administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori, acţionând în consecinţă. Sunt necesare investiţii pentru extinderea şi modernizarea actualelor exploataţii agricole prin stimularea dezvoltării unor ferme vegetale ecologice, structurate pe culturi specifice, a unor ferme de creştere organizată a animalelor, prin dezvoltarea structurilor asociative capabile să realizeze activităţi de producţie agricolă rentabile. De asemenea, este necesară asigurarea condiţiilor optime de prelucrare şi desfacere a produselor agricole şi zootehnice, atragerea unor furnizori de servicii specifice în domeniul mecanizării, protecţiei fitosanitare, achiziţionării de seminţe selectate şi tratate, însămânţării artificiale a animalelor, domenii care pot influenţa în mod pozitiv calitatea şi profitabilitatea activităţilor agricole. Pentru dezvoltarea Zootehniei se fac investiţii în amenajarea unor ferme sau microferme de creştere organizată a animalelor şi dotarea cu centre de colectare şi prelucrare a produselor: carne, lână, piei, etc.

 

Tradiţii: Carastelec


Comuna Carastelec și-a păstrat de-a lungul vremii tradițiile pe care le cultivă an de an, un rol important jucându-l tinerii așezării. Între acestea, cele mai bine păstrate sunt: portul tradițional și dansul tradițional dar și obiceiuri tradiționale care însoțesc evenimentele religioase și nu numai.


Cele mai reprezentative în arhitectura tradițională sunt motivele ornamentale tip soare pe partea frontală a locuințelor.


Portul și dansul tradițional în localitatea Carastelec sunt păstrate cu grijă de către toți membrii comunității. Tinerii din comunitate se implică în toate evenimentele care implică conservarea tradițiilor.


Locuitorii comunei Carastelec sunt păstrători de tradiții, între acestea remarcându-se în special cele specifice etniei maghiare, activități culturale ocazionate de sărbători religioase care încă își mai păstrează farmecul timpurilor apuse. Viața culturală a comunității este susținută de festivitățile și evenimentele organizate în cadrul Căminului Culturăl.

Copii și tinerii comunei organizează, sub îndrumarea directoarei căminului cultural și a cadrelor didactice festivități precum bal mascat, manifestări și serbări de Paști, Crăciun, etc. De asemenea, în fiecare an se serbează farsagul, carnavalul din ultima duminică dinaintea postului Romano - Catolic. Comunitatea este informată despre evenimentele culturale din regiune, preocupându-se permanent să participe la spectacolele de teatru susținute în orașul Șimleul Silvaniei.


Evenimete locale


În fiecare an înainte de postul Paștelui în Carastelec se organizează balul mascat, denumit în limba maghiară perioada de "farsang". Localnicii serbează "moartea" iernii și venirea primăverii.


Concursul "Vinuri sălăjene"


Concursul se desfăşoară de obicei în 15 septembrie când se întorc de peste hotare fiii satului pentru a fi din nou împreună cu familiile lor. Este o sărbătoare îndrăgită de localnici care dăinuie de peste ani.

 

Înapoi